Pentru ca copiii din Comunitățile Evreiești din România să nu uite limba lor maternă şi nici scrierea lor strămoșească,biblică şi națională. În același timp Alfabetul ebraic vine în întâmpinarea prietenilor lui Israel, prietenilor creştini din diferite confesiune care iubesc pe Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul Bibliei.Fiindcă Israel are suficienți dușmani ,aproape pretutindeni ,însă de prieteni sinceri Israel are nevoie. Celor care iubesc limba Bibliei sper să le fie de ajutor şi să le aducă o bucurie.
Ebraica este o limbă semitică - parte din familia de limbi afro-asiatice (hamito-semitice) - vorbită de peste șapte milioane de oameni în Israel și folosită ca limbă rituală și de studii religioase în comunitățile evreiești din lume. În Israel este una din cele două limbi de stat: ebraica, majoritară și araba, minoritară. Limba ebraică este considerată „limba sfântă”, atât a religiei iudaice, cât și a creștinismului, ca limbă a Vechiului Testament.Dar şi de către islam,alături de araba madianită din Neghev -Medina..Ca limbă în carea fost revelat Coranul. Deși este des folosită expresia Ebraică Modernă. Fac precizarea că nu există aşa ceva. Acum 6000 de ai î.e.n, la pește se spunea DAG ,după 6000 de ani,azi în 2013 se spune la fel : Dag=Peşte . Acum 2013 ani în urmă evreii strigau în faţa Profetului-Rabin Iisus. "Baruch haba ha'Maşiyah!Bar David. Ci bo bi'Şem Elohim (binecuvântat vine Mesia,fiul Lui David. cel ce vine în Numele DOMNULUI )". Astăzi după 2013 ani se spune la fel . Singurul lucru diferit este că Iisus Profetul nu punea să spună : "Ani hu bi'tv tehniont . We'bo!" Eu,acum sunt la Televiziune! Şi apoi,vin." Sau Iisus nu putea să spună " Bi'haşamaim hu merkava-satlioth " În ceruri sus, sunt sateliţi orbitali (Staţii Orbitale)!" ca la restul limbilor termenii oferiți de progresul științei şi a tehnologiei au fost adăugați în limba ebraică. Şi în ebraică nu există înjurături. De genul "Du-te dracului", acestea au fost adoptate din rusă,din arabă şi mai ales din idiş ( germană stâlcită) . "Shoeise"Al malakum" =La dracu" este o formă de arabă amestecată cu idiș! . Am ales o injurie mai puțin vulgară.......să spune acceptabilă chiar şi în mediul academic.
Genul acesta de cuvinte şi expresii sunt noi în ebraică şi sunt importate din alte limbi internaționale, sau limbi semitice înrudite.
Tabelul de mai jos se citește de la dreapta la stânga și de sus în jos, așa cum este direcția de scris în limba ebraică
Vocalele sunt înregistrate cu ajutorul vocalizării - așa numitele (נקודות) „nekudot” - o serie de puncte și linioare (ștrihuri). În majoritatea textelor vocalizarea este omisă, dar se păstrează în mod obligatoriu în textele religioase,în cântece, în poezii, în manualele școlare și în cărțile pentru copii.
|
Alef
|
Bet
|
Gimel
|
Dalet
|
He
|
Vav
|
Zayin
|
Het
|
Tet
|
Yod
|
Kaf
|
|
א
|
ב
|
ג
|
ד
|
ה
|
ו
|
ז
|
ח
|
ט
|
י
|
כ
|
|
ך
|
||||||||||
|
Lamed
|
Mem
|
Nun
|
Samekh
|
Ayin
|
Pe
|
Tsadi
|
Qof
|
Resh
|
Shin
|
Tav
|
|
ל
|
מ
|
נ
|
ס
|
ע
|
פ
|
צ
|
ק
|
ר
|
ש
|
ת
|
|
ם
|
ן
|
ף
|
ALFABETUL EBRAIC ŞI PRONUNȚIA LITERELOR
|
Litera
|
Numele
literelor
|
Pronunţia
în română
|
Pronunţia
standard
în
Israel
|
Pronunţia
în ebraică
colonială
|
Pronunţia
ăn
Yiddish
/
Ashkenazi
|
|
|
MW
|
||||||
|
א
|
Aleph
|
Alef
|
/ˈɑːlɛf/, /ˈɑːlɨf/
|
/ˈalef/
|
|
/ˈalɛf/
|
|
בּ
|
Beth
Va
|
Bet
|
/bɛθ/, /beɪt/
|
/bet/
|
|
/bɛɪs/
|
|
ב
|
/vɛɪs/
|
|||||
|
ג
|
Gimel
|
Gimel
|
/ˈɡɪməl/
|
/ˈɡimel/
|
|
/ˈɡimːɛl/
|
|
ד
|
Daleth
|
Dalet
|
/ˈdɑːlɨθ/, /ˈdɑːlɛt/
|
/ˈdalet/
|
/ˈdaled/
|
/ˈdalɛd/
|
|
ה
|
He
|
He
|
/heɪ/
|
/he/
|
/hej/
|
/hɛɪ/
|
|
ו
|
Waw
|
Vav
|
/vɑːv/
|
/vav/
|
|
/vɔv/
|
|
ז
|
Zayin
|
Zayin
|
/ˈzaɪ.ɨn/
|
/ˈzajin/
|
/ˈza.in/
|
/ˈzajin/
|
|
ח
|
Heth
|
Het
|
/hɛθ/, /xeɪt/
|
/ħet/
|
/χet/
|
/χɛs/
|
|
ט
|
Teth
|
Tet
|
/tɛθ/, /teɪt/
|
/tet/
|
|
/tɛs/
|
|
י
|
Yodh
|
Yod
|
/jɔːd/
|
/jod/
|
/jud/
|
/jud/
|
|
כּ
|
Kaf
|
Kaf
|
/kɑːf/
|
/kaf/
|
|
/kɔf/
|
|
כ
|
/χɔf/
|
|||||
|
ך
|
Final Kaf
|
/kaf sofit/
|
/laŋɡɛ χɔf/
|
|||
|
ל
|
Lamed
|
Lamed
|
/ˈlɑːmɛd/
|
/ˈlamed/
|
|
/ˈlamɛd/
|
|
מ
|
Mem
|
Mem
|
/mɛm/
|
/mem/
|
|
/mɛm/
|
|
ם
|
Final Mem
|
/mem sofit/
|
/ʃlɔs mɛm/
|
|||
|
נ
|
Nun
|
Nun
|
/nuːn/
|
/nun/
|
|
/nun/
|
|
ן
|
Final Nun
|
/nun sofit/
|
/laŋɡɛ nun/
|
|||
|
ס
|
Samekh
|
Samekh
|
/ˈsɑːmɛk/, /ˈsɑːmɛx/
|
/ˈsameχ/
|
|
/ˈsamɛχ/
|
|
ע
|
Ayin
|
Ayin
|
/ˈaɪ.ɨn/
|
/ˈʕajin/
|
/ˈʔa.in/
|
/ˈajin/
|
|
פּ
|
Pe
|
Pe
|
/peɪ/
|
/pe/
|
/pej/
|
/pɛɪ/
|
|
פ
|
/fɛɪ/
|
|||||
|
ף
|
Final Pe
|
/pe sofit/
|
/pej sofit/
|
/laŋɡɛ fɛɪ/
|
||
|
צ
|
Ţadhe
|
Tsadi
|
/ˈsɑːdə/, /ˈsɑːdi/
|
/ˈtsadi/
|
|
/ˈtsɔdi/, /ˈtsɔdik/, /ˈtsadɛk/
|
|
ץ
|
Final Tsadi
|
/ˈtsadi sofit/
|
/laŋɡɛ ˈtsadɛk/
|
|||
|
ק
|
Qof
|
Qof
|
/kɔːf/
|
/kof/
|
/kuf/
|
/kuf/
|
|
ר
|
Reş
|
Resh
|
/rɛʃ/, /reɪʃ/
|
/ʁeʃ/
|
/ʁejʃ/
|
/rɛɪʃ/
|
|
ש
|
Şin
|
Shin
|
/ʃiːn/, /ʃɪn/
|
/ʃin/
|
|
/ʃin, sin/
|
|
ש
|
Sin
|
Sin
|
/siːn/, /sɪn/
|
/sin/
|
/sin/
|
/sin/
|
|
תּ
|
Thaw
|
Tav
|
/tɑːf/, /tɔːv/
|
/tav/
|
/taf/
|
/tɔv/, /tɔf/
|
|
ת
|
/sɔv/, /sɔf/
|
|||||
Tabelul cu Consoane vocalizate.Atunci când au semnul unei vocale.
.
|
Litere
|
א
|
בּ
|
ב
|
ג
|
גּ
|
ג׳
|
ד
|
דּ
|
ד׳
|
ה
|
ו
|
וּ
|
וֹ
|
וו , ו׳
|
ז
|
ז׳
|
ח
|
ט
|
י
|
|
[a], ∅
|
[b]
|
[v]
|
[ɡ]
|
[d͡ʒ]
|
[d]
|
[ð]
|
[h~ʔ],
∅
|
[v]
|
[u]
|
[o̞]
|
[w]
|
[z]
|
[s]
|
[t]
|
[i]
|
||||
|
Letters
|
ִי
|
ך כ
|
ל
|
ם מ
|
ן נ
|
ס
|
ע
|
פּ
|
ף פ
|
ץ צ
|
ץ׳ צ׳
|
ק
|
ר
|
שׁ
|
שׂ
|
תּ
|
ת
|
ת׳
|
|
|
[i]
|
[c]
|
[h]
|
[l]
|
[m]
|
[n]
|
[s]
|
[p]
|
[f]
|
[ţ]
|
[tʃ]
|
[k]
|
[ʁ]~[r]
|
[ʃ]
|
[s]
|
[t]
|
[θ]
|
|||
Punct de vedere istoric, consoanele ב Beth, Beis, ג Gimel, ד Dalet, כ KAF, KOF, פ PE, Pey, și ת TAV fiecare a
avut două sunete: unul tare puternic (ocluziv), și unsunet moale,fin (fricativă). În funcție de poziția
de scriere și de alți factori gramaticali .
Atunci când se folosesc diacritice vocale, sunetele dure sunt indicate
printr-un punct central, numit Dagheş (דגש), în timp ce sunetele moi nu dispun de
un Dagesh. În ebraica modernă, cu toate
acestea, Dagheş schimbă doar pronunția de pariu כ ,בKAF, și פ PE, și nu
afectează denumirea de scriere.
Diferențele sunt după cum urmează:
Atenţie să nu confundați punctul central Dagheş cu celelalte
vocale,care sunt așezate pe lideră(deasupra) sau jos sub literă
(dedesubt)|
Nume
|
Cu
dagesh
|
Fără
dagesh
|
||||||
|
Simbol
|
Transliteratie
|
Exemplu
|
Simbol
|
Transliteration
|
Example
|
|||
|
bet
|
בּ
|
b
|
/b/
|
băţos
|
ב
|
v
|
/v/
|
van
|
|
kaf
|
כּ ךּ
|
k
|
/c/
|
cârmâz |
כ ך
|
kh/ch/x
|
/χ/
|
candelă
|
|
pe
|
פּ
|
p
|
/p/
|
peşte
|
פ ף
|
f/ph
|
/f/
|
fin
|
Punctuaţia vocală.Sau Vocalele Alfabetului Ebraic
Niqqud este sistemul de puncte, care ajută la determină vocalele și consoanele. În ebraică, toate formele de niqqud sunt adesea omise în scris, cu excepția cărți pentru copii, cărți de rugăciuni, poezie, cuvinte străine, cuvinte și care ar fi ambiguu se pronunță la fel . Ebraică Israeliană are cinci foneme vocale, / ieaou /, dar mult mai multe simboluri scrise pentru ele:
|
Nume
|
|
Ebraică Israeliană
|
||
|
|
IPA
|
Transliteraţie
|
Exemplu
în Română
|
|
|
Hiriq
|
ׅ
|
[i]
|
i
|
inactiv
|
|
Zeire
|
ַ
|
[e̞], ([e̞j] with
succeeding yod) |
e,
(ei with
succeeding yod) |
ecou, iederă
|
|
Segol
|
ֶ
|
[e̞]
|
e
|
elen
|
|
Patach
|
ַ
|
[ä]
|
a
|
abac
|
|
Kamatz
|
ׇ |
[ä],
(or [o̞])
|
a,
(sau o)
|
aaron
|
|
Holam Haser
|
ׂ
|
[o̞]
|
o
|
ogradă
|
|
Holam Male
|
ׁ
|
[o̞]
|
o
|
oaie
|
|
Shuruk
|
|
[u]
|
u
|
urcuş
|
|
Kubutz
|
ֻ
|
[u]
|
u
|
urdă
|
Alfabetul ebraic şi diferite forme de litere în decursul istoriei.
| Numele literelor (Unicode) |
Varianta | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| în ebraica modernă | Ancestral | |||||||
| Serif | Sans- serif |
Mono- spaced |
Cursive scriere de mână |
Rashi | Fenician | Paleo-Hebrew | Aramaic | |
| Alef | א | א | א |  |
 |
 |
 |
 |
| Bet | ב | ב | ב |  |
 |
 |
 |
 |
| Gimel | ג | ג | ג |  |
 |
 |
 |
 |
| Dalet | ד | ד | ד |  |
 |
 |
 |
 |
| He | ה | ה | ה |  |
 |
 |
 |
 |
| Vav | ו | ו | ו |  |
 |
 |
 |
 |
| Zayin | ז | ז | ז |  |
 |
 |
 |
 |
| Het | ח | ח | ח |  |
 |
 |
 |
 |
| Tet | ט | ט | ט |  |
 |
 |
 |
 |
| Yod | י | י | י |  |
 |
 |
 |
 |
| Kaf | כ | כ | כ |  |
 |
 |
 |
 |
| Final Kaf | ך | ך | ך |  |
 |
|||
| Lamed | ל | ל | ל |  |
 |
 |
 |
 |
| Mem | מ | מ | מ |  |
 |
 |
 |
 |
| Final Mem | ם | ם | ם |  |
 |
|||
| Nun | נ | נ | נ |  |
 |
 |
 |
 |
| Final Nun | ן | ן | ן |  |
 |
|||
| Samekh | ס | ס | ס |  |
 |
 |
 |
 |
| Ayin | ע | ע | ע |  |
 |
 |
 |
 |
| Pe | פ | פ | פ |  |
 |
 |
 |
 |
| Final Pe | ף | ף | ף |  |
 |
|||
| Tsadi | צ | צ | צ |  |
 |
 |
 |
 ,  |
| Final Tsadi | ץ | ץ | ץ |  |
 |
|||
| Qof | ק | ק | ק |  |
 |
 |
 |
 |
| Resh | ר | ר | ר |  |
 |
 |
 |
 |
| Shin | ש | ש | ש |  |
 |
 |
 |
 |
| Tav | ת | ת | ת |  |
 |
 |
 |
 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu